Neatestat de nici un dicționar, (nerecunoscut oficial nici de oficialii „cumătri”!), „cumătrismul” face totuși ravagii în Moldova. În cea ocupată. De limba rusă.
„Кумовство” este cuvântul rusesc din care, printr-o logică numai de moldoveni înțeleasă, a rezultat – neaoșul la prima vedere – „cumătrism”.
Impresia că termenii românești „cumătru”, „cumătrie” ar sta la originea lui „cumătrism”, este greșită.
Da, morfologic sunt înrudite (grație „traducătorilor” moldoveni), însă semantic există o mare discrepanță între „calitatea de cumătru” și „cumătrism”.
Sensul dat de moldoveni lui „cumătrism” este identic cu unul din cele două sensuri ale lui „кумовство”: „abuz de putere prin acordarea de favoruri rudelor sau apropiaților”.
„Cumătria” însă rămâne și azi – cum a fost și înainte de evoluția numerică a funcționarilor cu înclinații spre favoritism – o „relație de înrudire”, mijlocită (astăzi poate mai mult formal) de factorul religios.
De ce trebuie invocată „cumătria” în cazul „cumătrismului”?!
Deoarece limba rusă, din care au supt (sau au inhalat, vorba unui „bi-pulmonar” consacrat) termenul „cumătrism” cei care-l uzează (cu abuz!) în presa moldovenească (în așa-zisa „presă”), nu face distincție între formele „кумовство” - „relația dintre cumătri” și „кумовство” - „favoritism”.
Și, deși s-ar părea să ultimul este o creație post-sovietică, când favoritismul n-a mai fost negat cu atâta vehemență ca în timpul URSS, trebuie să constatăm că și în Rusia secolului al 19-lea „кумовство” era perceput la fel ca azi, cu ambele sensuri.
Cel puțin de către Anton Cehov în „Salonul nr. 6”: „...все больничное дело, как и 20 лет назад, построено на воровстве, дрязгах, сплетнях, кумовстве.” - „...toată activitatea spitalicească, la fel ca 20 de ani în urmă, e edificată pe furt, certuri, bârfe, nepotism.”
În cazul românei însă, cu toată avalanșa de isme „franțuzești” caracteristice secolului al 19-lea, termenul „cumătrie” n-a fost afectat.
Poate datorită preluării din franceză a termenilor „favoritism”, „protecționism” și „nepotism”.
Sau poate datorită inexistenței în acea perioadă în spațiul românesc a practicii de favorizare a „cumătrilor”?!!
În orice caz, termenii corecți pentru a defini „situația în care, prin abuz de putere sau prin influență personală, se acordă favoruri nemeritate rudelor, prietenilor și apropiaților” sunt „nepotism”, „favoritism” și „protecționism”.
Și chiar dacă „favoritism” și „protecționism” par (sunt) generalizatori, fără vreo referire la rudenia care ar putea exista între cel care oferă și cel care obține favoruri nemeritate, iar „nepotism” pare să fie aplicabil mai mult în relația bunici-nepoți și unchi-nepoți, este cel puțin curios – în cazul în care admitem că moldovenescul „cumătrism” nu derivă din rusescul „кумовство” – de ce nu există așa termeni ca „nănăşism”, „finism”, „cumnătism”, „verişorism”, „unchism”, „mătuşism”, „cuscrism”, „socrism”, „ginerism”, „norism”, „părintism”, „feciorism”, „bunism”, „stră-bunism”, „fratism”, „sorism”, „soţism” etc.
Nu există fiindcă nici „cumătrism” nu există.
Nu există în limba literară.
La fel cum n-ar fi existat nici în vorbirea moldovenilor estici, dacă aceștia și-ar cunoaște propria limbă măcar la nivelul pe care îl demonstrează în cazul limbii ruse.
(PublikaTv, încercând să evidențieze favoritismul existent în politica moldovenească, vorbește în esență despre cumătrie - raportul dintre nașii copilului botezat și părinții acestuia, însă utilizează termenul „cumetrism”. Iar în loc de „cumătru” – „cumetru”!)
Iar dacă mai adăugăm aici și falsa hipercorectitudine pe care o manifestă unii moldoveni („presa”) atunci când vorbesc de „cumetrism” – după modelul muntenescului „cumetrie”, în situația în care până și pluralul lui „cumătru” în graiul moldovenesc e „cumătri”, („cumetri” – în graiurile de sud), iar peste Prut termenul dat nu e folosit, se impun imperios nu doar niște lecții de limbă română, ci și câteva de logică.
Căci logica le șchiopătează chiar și atunci când, dintr-o pornire probabil sinceră, caută să folosească un termen ce-ar reda cât mai exact o anumită situație. În cazul de față – cea în care se află persoana care favorizează un cumătru.
Or, deși nu încape îndoială că se cumătresc între ei funcționarii de toate rangurile, aleșii de toate culorile, autoritățile de toate gradele, aceştia o fac, în marea lor majoritate, doar după accederea în pozițiile respective!
Pe care, prin urmare, le ocupă din cu totul alte motive decât „vorba pusă de cumătru”.
Așa că, nu „cumătrismul” (ca formă sau ca „fond”), ci favoritismul e una din marile probleme ale moldovenilor, moldoveni!
Max Ciudin, 22 iunie 2013, moldovnim.blogspot.com
 |
| Caricatură de Alex Dimitrov |
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu